DW: Strategia pentru regiunea Dunării

 Consiliul European urmează să adopte, în următoarea sa şedinţă (23/24 iunie), „Strategia pentru regiunea Dunării” – un proiect de cooperare macroregională menit să contribuie la dezvoltarea bazinului Dunării.

Aspectele principale menţionate în documentul de şaisprezece pagini ce urmează a fi semnat săptămâna viitoare sunt infrastructura, protecţia mediului, dezvoltarea economico-socială şi sporirea securităţii în bazinul Dunării. Antrenate în proiectul care aplică noul concept de coeziune teritorială inclus în Tratatul de la Lisabona vor fi paisprezece ţări, dintre care opt state membre ale UE. „Dorim ca bazinul Dunării să aibă un viitor, să devină o regiune prosperă şi competitivă”, a declarat pentru Deutsche Welle ministrul pentru probleme europene din Bavaria, Emilia Müller. Strategia pentru regiunea Dunării reprezintă o platformă de încurajare a parteneriatelor la nivel local şi regional care sprijină cooperarea între autorităţi, sectorul privat şi societatea civilă. Planul de acţiune este structurat pe patru piloni principali şi unsprezece domenii prioritare de la transport naval şi turism până la cercetare şi educaţie sau combaterea criminalităţii. Ţările riverane vor coordona două câte două activităţile aferente domeniilor prioritare. Fiecărui stat din regiune îi revin maximum trei domenii principale. De pildă, România preia responsabilitatea proiectelor legate de transportul naval alături de Austria, de promovarea turismului şi culturii împreună cu Bulgaria şi managementul riscurilor de mediu, alături de Ungaria. Împreună cu Austria, Moldova va coordona activităţile de educaţie şi formare. „În Moldova nu avem materie primă. Singura noastră resursă este capitalul uman şi trebuie să investim în el”, a declarat Valeriu Gheorghiu, Directorul Departamentului Integrare Europeană din cadrul ministerului de Externe de la Chişinău.

Fluviul care ne leagă

Proiectul „Strategia pentru regiunea Dunării” nu dispune de un buget propriu aşa încât acesta va trebui suportat de la alte fonduri. Născut la iniţiativa României şi Austriei (în 2008), acesta va contribui la diminuarea decalajelor dintre zonele sărace şi cele bogate din spaţiul dunărean, la o mai bună protecţie a mediului şi la susţinerea dezvoltării economice, sociale şi culturale a regiunii. Toate statele riverane sunt angrenate în proiect în calitate de parteneri cu drepturi egale. Experţii sunt de părere că pentru proiectele bune se va găsi finanţare aşa cum s-a întâmplat şi în cazul strategiei pentru Marea Baltică – primul concept macroregional al Uniunii Europene. Kurt Bodewig, fost ministru federal al transporturilor şi actual preşedinte al Forumului pentru Marea Baltică – proiect din cadrul strategiei cu acelaşi nume care vizează reducerea poluării de către vapoare – încurajează noua iniţiativă: „Cred că cel mai important este ca ţările participante, atât cele membre ale UE cât şi cele din afara spaţiului comunitar, să se înţeleagă asupra proiectelor comune.” Dunărea leagă circa 115 milioane de europeni, dar cât de strânse sunt relaţiile dintre ei o va demonstra succesul proiectelor ce urmează a fi derulate în regiune. „Pentru Republica Moldova„, afirmă Valeriu Gheorghiu: „Cooperarea în strategia Dunării este foarte importantă pentru că o plasăm în contextul cooperării noastre cu UE. Aşa cum cooperăm cu UE în domeniul bunei democraţii, al eficienţei energetice, al contactelor de la om la om, tot astfel aceste domenii sunt incluse şi în strategia Dunării. De aceea o considerăm o modalitate în plus de a consolida cooperarea cu UE în vederea atingerii obiectivului nostru major: asocierea politică şi integrarea economică în UE.”

Autori: Anila Shuka Mikat, Claudia Ştefan