WikiLeaks: ''..România, o țară sălbatică…''

”În România crizele nu sunt materiale, sunt psihologice”

ZF: Generaţia care trebuie să schimbe România


Antreprenorii care au croit afaceri de succes, tinerii cu o carieră inter­naţională impresionantă şi care s-au întors în ţară sau care conduc de la Bucureşti dezvoltarea companiilor lor în mai multe ţări, directorii care mânuiesc bugete şi oameni cu mult mai mult spor decât orice ministru prezent sau trecut sunt cu toţii o echipă de 600 de oameni care pot schimba România.

Şi chiar pot, pentru că munca în companii private i-a îndepărtat de tiparul politicianului local, dedicat mai mult propriilor interese, într-o oarecare măsură intereselor de partid şi deloc interesat de starea economică şi socială a comunităţii care l-a propulsat şi pe care se susţine, practic.

„Ceea ce trăim astăzi din punct de vedere economic nu este altceva decât un context de business, context care creează o stare de urgenţă şi ne forţează pe toţi să ieşim din zona de confort. Avem o serie de oportunităţi, cum ar fi aceea de a schimba direcţia şi de a reinventa organizaţia; de a dezvolta noi talente; de a cumpăra asset-uri la o valoare mai mică; de a reorganiza echipa de vânzări; de a avea o altă abordare în marketing şi în piaţă; de a optimiza costurile etc. Cel mai mare risc este să nu întreprindem nimic şi să ne aşteptăm la aceleaşi rezultate”, spune Mihai Ma­rinescu, country manager la Coca-Cola HBC Moldova.

Cei 600 de oameni care trebuie să schimbe România

La o privire rapidă abordarea lui Ma­ri­nescu poate părea strict de busi­ness, dar oare reinventarea, reorga­nizarea şi optimizarea costurilor şi a cheltuielilor nu sunt acum principalele deziderate ale societăţii româneşti în ansamblu? La întrebarea dacă sunt tentaţi de o funcţie în administraţia publică sau în guvern, majoritatea tinerilor răspund „nu”. Pentru că antreprenoriatul este mai tentant, dar şi din cauza „numărului mare de oameni dintr-o altă epocă, pe care nu-i poţi schimba”, după cum spune Adrian Florea, managing partner la Trend Consult, sau pentru că „ar însemna să faci compromisuri mari şi să fii predispus să te sune «sponsori» la orice oră din zi şi din noapte”, consideră Bogdan Dancău, managing director – finance la Atrium European Real Estate.

Avem de-a face, aşadar, cu o formă de respingere de către tineri a politicii aşa cum a fost ea înţeleasă şi făcută în România în timpul ultimilor 20 de ani de guvernări de dreapta sau de stânga. Bogdan Georgescu, managing partner la Colliers International, crede că politica românească este de fapt o formă de trafic de influenţă: „România nu are nevoie de politică, ci de oameni cinstiţi şi capabili să ia măsuri de redresare a vieţii economice, sociale şi de organizare a statului şi a societăţii”.

Încurajarea sectorului privat este tema care revine cel mai des în discursul tinerilor manageri, fie că este vorba de încurajarea antreprenoriatului în rândurile foştilor angajaţi la stat, prin acordarea temporară de facilităţi fiscale, fie privatizarea instituţiilor unde statul este un slab manager.

Mugur Dogariu, directorul filialei locale a companiei britanice PayPoint, vorbeşte despre facilităţi fiscale în domeniile economice cheie, în producţie şi servicii, precum şi despre încurajarea investiţiilor străine directe, iar Bogdan Putinică, directorul producătorului de soft Enea România, aminteşte de încurajarea exporturilor şi a companiilor ce reinvestesc profitul şi creează locuri de muncă. Cornelia Coman, directorul ING Asigurări de Viaţă, insistă pentru o reformă reală a statului, prin eliminarea sau diminuarea corupţiei şi a incom­petenţei din administraţie, refacerea resurselor de finanţare a economiei şi orientarea acestora către proiectele de infra­structură şi către îmbunătăţirea serviciilor publice R1®

Written by jonbustrom

Iunie 7, 2011 la 8:40 am

Postat in Uncategorized

%d blogeri au apreciat asta: