WikiLeaks: ''..România, o țară sălbatică…''

”În România crizele nu sunt materiale, sunt psihologice”

DW: Mai puţină atenţie transatlantică nu înseamnă mai puţină importanţă


Seal of the President of the United States

Image via Wikipedia

 „Părerea mea este”, pare convins profesorul Joseph Nye, „că relaţiile transatlantice au rămas foarte puternice”. E drept că Orientul Mijlociu şi Asia primesc cea mai mare parte a atenţiei Statelor Unite, dar „dacă ne întrebi cine ne sunt cei mai apropiaţi prieteni şi cu cine împărtăşim cele mai multe interese, atunci rămâne, în prim plan, Europa”.

„Mesageria secretarului de Stat Hillary Clinton este preponderent ocupată cu mesaje despre Orientul Mijlociu. Asta” explică Nye, „nu pentru că i-ar face plăcere şefei diplomaţiei de la Washington, ci pentru că de acolo vin cele mai multe probleme. Europa nu este mai puţin importantă ci nu mai generează situaţii de urgenţă, aşa cum, poate se mai întâmpla, în urmă cu zece sau chiar cinci ani”.

Comentatorii nu se feresc să califice Europa drept un uriaş economic, pitic din punct de vedere politic. America nu pare să ia prea în serios tentative de voce diplomatică unică a Europei. Nye crede că acel serviciu de politică externă al Uniunii Europene este încă în faza de asamblare şi, ca atare, nici nu poate fi perceput, dincolo de Ocean, ca pe deplin funcţional.

„Chiar dacă nu a fost vorba despre o intervenţie oficială a UE în Libia, americanii au perceput angajamentul individual al statelor ca pe unul de ansamblu al europenilor – şi l-au apreciat ca atare”.

Economic vorbind, polii de putere globală se deplasează uşor dinspre Vest către Est şi atenţia la fel, există încă prea multe provocări cărora America şi Europa nu le pot face faţă decât împreună: de la spălarea banilor la terorism, de la schimbările climatice până la pandemii. „Şi”, punctează Nye, „este important să spunem că, atunci când acţionează unitar, aşa cum o fac în domeniul economic, europenii pot fi deasupra Statelor Unite şi a Chinei”.

Europa, sugerează Nye, are de identificat resursele cu care să acţioneze ca acel partener de care SUA au nevoie. Ambele învaţă, acum, să lucreze cu noile puteri economice – dar „fără a uita că rata de creştere nu trebuie confundată cu valoarea brută”. În acest sens, conchide expertul american în afaceri internaţionale Joseph Nye, în interviul acordat Deutsche Welle, „europenii şi americanii controlează, pe mai departe, majoritatea capacităţilor”.

Autor: Michael Knigge

Written by jonbustrom

Mai 23, 2011 la 4:21 pm

%d blogeri au apreciat asta: