WikiLeaks: ''..România, o țară sălbatică…''

”În România crizele nu sunt materiale, sunt psihologice”

ZF – 2,1 milioane de români lucrează în 15 state europene


The Danube Delta in Romania with its diverse b...

Image via Wikipedia

Cel puţin 2,1 milioane de români lucrează în statele membre ale Uniunii Europene, majoritatea în Italia, Spania şi Germania, aceasta fiind prima cifră oficială raportată de reprezentanţii Comisiei Europene. Austria şi Germania îşi vor deschide piaţa muncii pentru est-europeni începând cu 1 mai, însă nu şi pentru români şi bulgari, care vor mai avea de aşteptat până la începutul lui 2014. 
În prezent, în România nu există nicio instituţie care să aibă o evidenţă clară a numărului de români care lucrează în străi­nătate, deşi în ultimii ani mai multe organizaţii au încercat să moni­torizeze migraţia forţei de muncă locale spre Vest.

„Statisticile statelor membre şi rezultatele sondajelor efectuate pe piaţa forţei de muncă arată că la începutul anului 2010 aproape 2,5 milioane de cetăţeni români şi bulgari lucrau în 15 state ale Uniunii Europene (ţările aflate în UE înainte de primul val de extindere către Est în 2004 – n. red.). Dintre aceştia, 2,1 milioane de persoane sunt români, majoritatea lucrând în Italia (890.000), Spania (825.000) şi Germania (110.000)”, a declarat pentru ZF Cristina Arigho, purtător de cuvânt al departamentului de ocupare, afaceri sociale şi incluziune din cadrul Comisiei Europene. Restul de 275.000 de români incluşi în statisticile oficiale lucrează în Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia şi Marea Britanie. Zece dintre aceste state (Belgia, Ger­mania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxem­burg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie) au menţinut o parte dintre restricţiile impuse românilor înainte de aderarea la UE, printre care se află şi necesitatea obţinerii unui permis de muncă pentru anumite calificări. Potrivit cercetării pieţei forţei de muncă din UE, numărul cetăţenilor români şi bulgari care trăiesc în cele 15 state membre ale UE a crescut în 2009 cu un ritm mai scăzut decât înainte de criza economică şi chiar s-a redus în primul trimestru al anului 2010 (înregis­trându-se o migraţie netă negativă), după care a crescut din nou în urmă­toarele două trimestre. Dintre cei 430.000 de bulgari care lucrează în cele 15 state membre ale Uniunii Europene, majoritatea sunt în Spania (168.000), Germania (66.000), Grecia (54.000) şi Italia (46.000). Totuşi, nici România şi nici Bulgaria nu aplică principiul reciprocităţii (adică nu impun restricţii la angajare pentru cetăţenii străini) vizavi de statele membre care restricţionează accesul pe piaţa muncii. De altfel, de la 1 mai 2004 numai Polonia, Ungaria şi Slovenia au aplicat principiul reciprocităţii acelor state membre care au stabilit restricţii, însă Slovenia a renunţat la acest lucru de la 1 mai 2006.
100.000 de români au plecat numai anul trecut

Ministerul Muncii monitorizează de câţiva ani numărul de români care pleacă la muncă în străinătate, dar numai a celor care pleacă prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM). Astfel, în urma unor statistici ale ANOFM, care gestionează şi acordurile bilaterale pe care le are România cu alte state (Germania, Elveţia, Franţa), rezultă că numai anul trecut, în perioada ianuarie-septembrie, peste 100.000 de români s-au angajat în străinătate, majoritatea în Germania. Pe de altă parte, o serie de date, dar „sub formă monetară”, privind munca în străinătate există şi la Banca Naţională, care calculează câţi bani trimit românii din străinătate acasă în fiecare an. Anul trecut, de exemplu, românii din străinătate au trimis acasă 3,5 mld. euro, în scădere cu 14% faţă de 2009. În sumele calculate de BNR mai intră însă şi finanţările acordate din fonduri europene. De asemenea, un număr de peste 138.000 de români au plecat anul trecut la muncă în străinătate cu forme legale de muncă, potrivit statisticilor realizate de reprezentanţii platformei de re­crutare Tjobs, administrat de firma Net Revelation din Târgu Mureş, care reuneşte ofertele de locuri de muncă în străinătate a peste 560 de agenţii de recrutare. Cei mai mulţi români au plecat în Marea Britanie, Germania, Grecia şi Italia şi au vrut să plece motivând că nu-şi mai pot achita ratele la credite. De altfel, aproape 600.000 de români şi-au trimis online CV-urile anul trecut prin intermediul acestei plat­forme, în timp ce peste un milion au vizualizat/căutat un loc de muncă în străinătate.

Peste 73.000 de români muncesc în Ungaria

Statisticile Comisiei Europene mai arată că numărul cetăţenilor români şi bulgari care locuiau în cele zece state membre ale UE care au aderat în 2004 era de 105.000 de persoane la începutul anului 2010. Această cifră este foarte scăzută, comparativ cu populaţia totală (repre­zentând numai 0,14% din aceasta) sau comparativ cu ponderea cetăţenilor care provin din statele care nu sunt membre ale UE (1,2 milioane de persoane sau 1,6% din populaţia totală). „70% dintre aceştia sunt cetăţeni români care trăiesc în Ungaria, iar celelalte destinaţii principale sunt Cehia şi Cipru”, a mai spus Arigho. Rata de ocupare în rândul ro­mânilor şi bulgarilor cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani care s-au mutat recent în cele mai vechi 15 membre ale UE a fost în cel de-al treilea trimestru al anului 2010 aproape de cea naţională (65% faţă de 66%) şi mult mai ridicată decât cea a cetăţenilor care provin din statele care nu sunt membre ale Uniunii Europene (56%).

850.000 de muncitori din estul şi centrul Europei ar putea lucra în Germania şi Austria în doi ani

Germania ar putea asista la intrarea pe teritoriul său a aproape 800.000 de muncitori din Europa Centrală şi de Est în următorii doi ani, în urma deschiderii graniţelor sale pentru mişcarea liberă a forţei de muncă în Uniunea Europeană pe 1 mai, potrivit analiştilor economici, scrie Financial Times. Totuşi, cifra, mult mai mare decât estimările oficiale ale guvernului ţării ce indică până la 140.000 de muncitori pe an, s-ar putea dovedi una benefică pentru ţară şi nu o ameninţare la adresa securităţii locurilor de muncă, potrivit Institutului pentru Economia Germană (IW). O creştere puternică a migraţiei forţei de muncă ar putea alimenta redresarea economică a ţării într-un moment de deficit al forţei de muncă calificate, arată Michael Huther, director al IW. „În acelaşi timp, aceasta ar putea reduce presiunea asupra unei forţe de muncă în curs de îmbătrânire oferind o nouă generaţie de muncitori calificaţi”, adaugă Huther. Studiul IW susţine argumentele sectorului german de business şi guvernului ţării conform cărora nu sunt necesare măsuri speciale pentru ca Germania să poată face faţă iminentei liberalizări. Liderii sindicatelor germane au cerut însă măsuri urgente pentru a se preîntâmpina o reducere a salariilor şi concurenţa neloială pentru muncitorii germani cu cel mai redus nivel de calificare. Germania şi Austria sunt ultimele două state membre ale UE care-şi deschid graniţele pentru mişcarea liberă a forţei de muncă din statele ECE care au aderat în mai 2004. Ambele ţări au amânat această decizie pe fondul temerilor că valul de muncitori din afară va submina salariile şi condiţiile locale. De asemenea, deschiderea completă a pieţei muncii din Austria pentru ţările membre ale UE din Europa de Est va conduce la intrarea pe teritoriul său a 40.000-50.000 de lucrători în doi ani, a spus ministrul austriac al muncii Rudolf Hundstorfer, relatează AFP. Huther a anticipat că o creştere iniţială a migrării forţei de muncă în următorii doi ani se va tempera rapid, ceea ce va duce la un volum net de imigranţi de 1,2 milioane de muncitori până în 2020. Un astfel de nivel nu este unul „extraordinar de ridicat” la standarde istorice. Frank-Jurgen Weise, director al biroului federal pentru forţa de muncă, declară că numărul de imigranţi este exagerat. „Germania este mai puţin atractivă decât cred mulţi. Europenii tineri, educaţi preferă adesea Anglia”, declară acesta. Românii şi bulgarii trebuie să mai aştepte până la 1 ianuarie 2014 pentru a avea acces liber pe piaţa muncii din Austria şi Germania pentru că, spre deosebire ţările ale căror muncitori se vor putea angaja fără restricţii începând cu 1 mai 2011, au aderat mai târziu la UE. Cele zece ţări cărora li s-au ridicat restricţiile s-au integrat în anul 2004, în timp ce România şi Bulgaria în 2007. Înainte de aderarea ţărilor din Est, UE a stabilit un plan privind accesul pe piaţa muncii cu trei etape şi care se întinde pe şapte ani. La finalul perioadei, ţările europene sunt obligate să renunţe la orice fel de restricţii.

Cătălina Apostoiu

Ce restricţii există pentru muncitorii români şi bulgari până în 2014 pe piaţa europeană a muncii (vezi documentul ataşat)


OLANDA

  • În Olanda un permis de muncă va fi acordat românilor şi bulgarilor numai dacă nu există candidaţi disponibili pentru acele posturi care să provină din Olanda sau din celelalte state membre şi doar dacă angajatorul în cauză va asigura condiţii adecvate de muncă şi cazare. Se pot acorda permise temporare de muncă în sectoarele în care există deficit de forţă de muncă.

GERMANIA

  • În Germania absolvenţii de facultate şi inginerii din anumite sectoare (aeronautică, mecanică, electrotehnică şi construcţia de maşini) au nevoie de permis de muncă, dar sunt scutiţi de anumite teste la angajare.

IRLANDA

  • În Irlanda românii şi bulgarii pot primi permis de muncă în cazul în care angajatorii nu-şi pot ocupa posturile vacante cu un cetăţean din celelalte 25 de state membre ale Uniunii Europene.

BELGIA

  • Belgia a introdus o procedură accelerată de eliberare a permiselor de muncă şi le acordă în cinci zile pentru joburile din domeniile în care există deficit de forţă de muncă.

MAREA BRITANIE

  • În Marea Britanie este obligatorie solicitarea unui permis de muncă. Angajatorul trebuie să solicite eliberarea permisului de muncă (fac excepţie anumite categorii profesionale) şi muncitorul trebuie să obţină un „accession worker card”, un document special pentru lucrătorii din noile state membre. În cazul lucrătorilor necalificaţi se aplică sistemele actuale de cote în sectorul agricol şi alimentar. Lucrătorii calificaţi pot desfăşura o activitate profesională dacă obţin un permis de muncă sau dacă se încadrează în condiţiile Programului de imigrare pentru persoane cu înaltă calificare (Highly Skilled Migrant Programme).

LUXEMBURG

  • Luxemburg a introdus proceduri simplificate pentru munca în agricultură, viticultură, sectorul hotelier, catering şi pentru persoanele cu anumite calificări din sectorul financiar.

MALTA

  • Malta acordă permise de muncă pentru poziţii care solicită muncitori calificaţi şi/sau cu experienţă de lucru sau pentru acele poziţii pentru care există deficit de forţă de muncă.

FRANŢA

  • Franţa aplică o procedură simplificată pentru 150 de ocupaţii pentru care un permis de muncă poate fi acordat fără a lua în considerare situaţia pieţei muncii.

ITALIA

  • Italia nu solicită permis de muncă pentru angajaţii din anumite sectoare: agricultură, industria hotelieră, turism, servicii de îngrijire, construcţii, inginerie, activităţi de sezon şi pentru activităţi manageriale sau pentru care se necesită calificări ridicate.

AUSTRIA

  • Austria şi-a menţinut sistemele de permise de muncă, dar permite acordarea de permise de muncă românilor şi bulgarilor după un test al necesităţilor de pe piaţa muncii pentru 65 de profesii în care există deficit de forţă de muncă. Totuşi, Austria şi Germania aplică restricţii pentru angajarea imigranţilor în anumite sectoare.

Written by jonbustrom

Aprilie 28, 2011 la 2:01 am

%d blogeri au apreciat asta: