WikiLeaks: ''..România, o țară sălbatică…''

”În România crizele nu sunt materiale, sunt psihologice”

DW: Lecţia Realităţii TV: libertatea nu e sinonimă cu independenţa


Candeas

Image by Pilar Ponte via Flickr

Aventura prin care în aceste zile trece una dintre cele mai importante televiziuni de ştiri de la Bucureşti arată că România este o ţară încă pernicios şi periculos de aproape de putinizare.

Autor: Vlad Mixich

Pe măsură ce războiul declaraţiilor dintre preşedintele Traian Băsescu şi omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu s-a înteţit, Realitatea TV, o televiziune de succes deţinută de Vântu, s-a transformat în principalul franctiror al armatelor opoziţiei anti-prezidenţiale.

 

Dar nu (doar) partizanatul emisiunilor Realităţii TV este problematică, obiectivitatea politică fiind o pasăre rară chiar şi în media americană, ci modul în care anumiţi patroni ai unor televiziuni importante înţeleg să conducă. Sorin Ovidiu Vântu a devenit campionul recunoscut al păpuşăriilor mediatice, odată cu publicarea transcrierilor mai multor discuţii telefonice, purtate cu manageri importanţi ai imperiului său mediatic.

 

„Am nevoie de o organizaţie care să răspundă ordinelor mele ca şi Audi-ul pe care îl conduc”, spunea Vântu în 2009, într-una dintre aceste conversaţii înregistrate de procurorii care îl urmăreau într-un dosar penal. În toamna lui 2010, Vântu a fost arestat vreme de 9 zile în acest dosar.

 

Momentul a reprezentat o înfrângere importantă pentru el şi l-a obligat să renunţe la dirijarea Realităţii TV. Vântu a predat cheile televiziunii, printr-un contract de management, unui tânăr om de afaceri, Sebastian Ghiţă, care s-a angajat să plătească restanţele salariale datorate jurnaliştilor trustului şi a investit câteva milioane de euro în postul de televiziune.

 

Dar Ghiţă nu s-a mulţumit cu rolul de Moş Crăciun, una dintre acţiunile sale de impact fiind concedierea a doi oameni de televiziune apropiaţi de fostul patron.

 

Acest gest, însoţit de normalizarea discursului jurnalistic al Realităţii TV a testat răbdarea lui Vântu, patronul care păstra, prin Consiliul de Administraţie, un anumit control asupra televiziunii. Coincidenţă sau nu, în ziua în care Realitatea TV anunţa că va face publice telegramele Wikileaks cu date interesante despre S.O.Vântu, fostul patron a sosit la sediul televiziunii însoţit de câteva zeci de bodyguarzi. Apoi a încercat o preluare în forţă a controlului în ceea ce este cea mai importantă televiziune de ştiri din România.

 

Scenele de filme cu mafioţi nu s-au terminat atunci. Luni, Sebastian Ghiţă, managerul Realitatea TV, a depus la Parchet o plângere în care îl acuză pe Sorin Ovidiu Vântu de şantaj şi ameninţare. Ziarul Kamikaze relatează întâlnirea celor doi într-o parcare de autostradă, în timpul căreia S.O.Vântu l-ar fi ameninţat pe Ghiţă că “îi omoară familia şi îl îngroapă pe dealurile Moldovei”.

 

Miza a acestor episoade dubioase este controlul editorial asupra televiziunii Realitatea TV.

 

Din păcate, jurnaliştii trustului Realitatea sunt nevoiţi să joace rolul figuranţilor în acest război dintr-o ţară europeană în care presa este liberă dar nu şi independentă. Dar sunt jurnaliştii victime ale unor forţe economice irezistibile sau sunt ei mai degrabă complici tăcuţi?

 

Răspunsul este dificil şi unul dintre puţinii jurnalişti români care nu are iluzii în această privinţă este Ştefan Cândea, astăzi bursier al Fundaţiei Nieman de la Harvard: “Mă întreb de ce orice persoană sănătoasă ar investi încredere şi respect în cei mai mulţi jurnalişti care lucrează acolo. Principalul lor produs este propaganda şi talentul lor este să ascundă adevărul”.

 

Written by jonbustrom

Aprilie 5, 2011 la 11:31 pm

%d blogeri au apreciat asta: